Material de opinie de Raluca Bontas, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte Romania, si Alex Slujitoru, Partener, Reff & Asociatii | Deloitte Legal
Controalele derulate de autoritatile fiscale la persoane fizice au luat amploare in ultimii cinci ani, pe fondul diversificarii surselor de venit ale acestora si al constatarii unor situatii in care veniturile astfel obtinute au fost incomplet declarate.
Prin urmare, in cadrul programului de stimulare a conformarii voluntare a contribuabililor, autoritatile fiscale centrale au desfasurat importante actiuni de verificare, care fie au tintit domenii cu risc ridicat de nedeclarare a veniturilor obtinute, cum ar fi tranzactionarea criptomonedelor, activitatile de infrumusetare, promovarea in online a anumitor produse etc., fie au vizat persoane in cazul carora au fost identificate discrepante intre veniturile declarate si cele estimate de ANAF (diferente mai mari de 50.000 de lei intr-un an).
In acelasi timp, legislatia a tot fost adaptata la tendintele identificate in practica, astfel incat sa fie creat un cadru suficient de larg pentru desfasurarea activitatilor de control asupra persoanelor fizice. Asadar, in prezent, contribuabilii din aceasta categorie pot fi supusi fie unei „verificari a situatiei fiscale personale” – echivalentul inspectiei fiscale pentru societatile comerciale, cu toate implicatiile pe care aceasta le presupune (verificare care este exclusiv de competenta ANAF, are o perioada lunga de desfasurare, cuprinde o analiza aprofundata a situatiei, se incheie prin emiterea unei decizii de impunere etc.), fie unei „verificari documentare” (care poate intra si in competenta Directiei Generale Antifrauda, se desfasoara mai rapid, iar decizia de impunere se emite sub rezerva verificarii ulterioare).
Evolutia acestor controale este clar evidentiata de datele cuprinse in rapoartele ANAF. Astfel, daca pe intreg anul 2022 au fost finalizate 284 de actiuni de control la persoane fizice, in urma carora au fost emise 141 de decizii de impunere, cu o valoare totala de 47,6 milioane de lei, in 2023 se constata o crestere semnificativa a verificarilor pentru aceasta categorie de contribuabili.
Doar in primele trei trimestre ale anului trecut, ANAF a finalizat 512 actiuni de control (reprezentand o crestere de peste 80% fata de tot anul 2022), soldate cu 127 de decizii de impunere, cu o valoare totala de 53,5 milioane de lei.
Schimbari drastice adoptate in 2023
Si cel mai probabil cifrele vor fi mult mai mari incepand din acest an, cel putin in privinta sumelor cuprinse in deciziile de impunere, avand in vedere noile reglementari de impact in aceasta zona adoptate in 2023.
Este vorba, pe de o parte, de aparitia unor norme specifice (prin ordin al presedintelui ANAF) pentru persoanele „cu averi mari”, de peste 25 de milioane de euro, si, pe de alta parte, de cresterea cotei de impozitare a veniturilor a caror sursa nu a fost identificata, de la 16% la 70%, prevazuta in Legea nr. 296/2023.
Cu alte cuvinte, controalele desfasurate asupra persoanelor fizice ar trebui sa aduca de cel putin patru ori mai multi bani la bugetul de stat in perioada urmatoare, prin simpla majorare a cotei de impunere, fara a lua in considerare dobanzile si penalitatile aferente.
In aceste conditii, persoanele fizice vizate de controale ANAF trebuie sa se informeze de cand se aplica impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificate, care este baza de impunere si ce probleme poate sa genereze, cum trebuie sa abordeze sau sa se pregateasca pentru o astfel de verificare si care sunt potentialele remedii.
Practica de pana acum ne arata ca un astfel de control solicita enorm de mult timp din partea contribuabililor nu doar pentru o colectare a documentelor ce trebuie puse la dispozitie (spre exemplu, extrase de cont bancare pentru conturi care au fost intre timp inchise, retragere de duplicate din birourile notarilor publici acolo unde nu se mai gasesc originalele, solicitare de adeverinte in original de la platitori de venituri din afara Romaniei etc.), dar si pentru organizarea lor de maniera ceruta de legislatie, cu explicatii suficient de detaliate, dar, totusi, prezentate sintetic, astfel incat ele sa poata fi usor intelese de catre autoritati.
Suplimentar, am observat ca fiind extrem de importante intelegerea corecta a tipului de informatie solicitata in cadrul verificarii, a termenelor disponibile pentru livrarea lor catre autoritati precum si gasirea unui echilibru intre formalismul impus de lege pentru solicitarea/transmiterea informatiilor si documentelor si crearea unui canal rapid de comunicare cu autoritatile pentru clarificarea anumitor aspecte. Si, nu in ultimul rand, am sesizat ca uneori controlul, prin natura investigativa pe care o are, tinde sa se extinda informal si asupra altor perioade decat cea verificata, fie pentru ca persoanelor fizice le sunt solicitate documente care preced cu mult perioada supusa controlului, fie pentru ca persoanele fizice insele ofera informatii si documente care vizeaza o perioada ulterioara celei supuse controlului pentru a documenta unele raspunsuri la notele explicative solicitate. In orice caz, o buna cunoastere atat a textelor de lege, dar si a practicii instantelor pe subiectul verificarii situatiei fiscale personale este esentiala, dar nu suficienta.
Ramane ca fiecare dintre cei vizati, chiar daca nu considera ca exista motive pentru a se afla pe lista persoanelor fizice cu risc de neconformare, sa se obisnuiasca cu gandul ca s-ar putea sa fie la un moment dat supus unei verificari fiscale si sa se pregateasca pentru ceea ce va insemna o dificila urcare pe un drum cu inclinare foarte abrupta.
