Comisia Europeana prezinta o recomandare privind obiectivul de reducere a emisiilor pana in 2040 pentru a stabili calea catre neutralitatea climatica in 2050
3/36080
calendar_month 07 Feb 2024, 11:20


Comisia a publicat ieri o evaluare detaliata a impactului privind posibilele cai de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeana sa devina neutra din punct de vedere climatic pana in 2050, potrivit site-ului oficial al Comisiei Europene

Pe baza acestei evaluari a impactului, Comisia recomanda o reducere neta cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansand o discutie cu toate partile interesate; dupa alegerile europene, urmatoarea Comisie va face o propunere legislativa, care va fi convenita cu Parlamentul European si cu statele membre, astfel cum se prevede in Legea europeana a climei. Aceasta recomandare este conforma cu avizul Consiliului stiintific consultativ european privind schimbarile climatice (ESABCC) si cu angajamentele asumate de UE in cadrul Acordului de la Paris.

Comunicarea de astazi stabileste, de asemenea, o serie de conditii de politica favorabile care sunt necesare pentru atingerea obiectivului de 90 %. Printre acestea se numara punerea in aplicare deplina a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivitatii industriei europene, un accent mai mare pe o tranzitie justa care sa nu lase pe nimeni in urma, conditii de concurenta echitabile cu partenerii internationali si un dialog strategic privind cadrul post-2030, inclusiv cu industria si sectorul agricol. Rezultatul COP28 de la Dubai arata ca restul lumii se indreapta in aceeasi directie. UE a fost deschizatoare de drumuri in ceea ce priveste actiunile internationale in domeniul climei si ar trebui sa ramana pe drumul cel bun, creand oportunitati pentru ca industria europeana sa prospere pe noi piete mondiale pentru tehnologii curate.

Previzibilitate si durabilitate pentru economia si societatea noastra

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetatenii si guvernele europene sa ia decizii in acest deceniu care vor mentine UE pe calea cea buna pentru a-si indeplini obiectivul de neutralitate climatica in 2050. Aceasta va transmite semnale importante cu privire la modul de a investi si de a planifica eficient pe termen lung, reducand la minimum riscurile de depreciere a activelor. Prin aceasta planificare prospectiva, este posibil sa se modeleze o societate prospera, competitiva si echitabila, sa se decarbonizeze industria si sistemele energetice ale UE si sa se asigure ca Europa este o destinatie principala pentru investitii, cu locuri de munca stabile si adaptate exigentelor viitorului.

De asemenea, aceasta va stimula rezilienta Europei la crizele viitoare si, in special, va consolida independenta energetica a UE fata de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4 % din PIB in 2022, intrucat ne-am confruntat cu consecintele razboiului de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei. Costurile si impactul uman al schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai mari si mai vizibile. Numai in ultimii cinci ani, daunele economice legate de clima in Europa sunt estimate la 170 miliarde EUR. Evaluarea impactului realizata de Comisie constata ca, chiar si prin estimari prudente, cresterea incalzirii globale ca urmare a lipsei de actiune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % pana la sfarsitul secolului.



Stabilirea conditiilor pentru atingerea obiectivului recomandat

Realizarea unei reduceri a emisiilor cu 90 % pana in 2040 va necesita indeplinirea unei serii de conditii favorizante. Punctul de plecare este punerea in aplicare integrala a legislatiei existente de reducere a emisiilor cu cel putin 55 % pana in 2030. Actualizareain curs a proiectelor de planuri nationale privind energia si clima (PNEC) este un element-cheie in monitorizarea progreselor inregistrate, iar Comisia colaboreaza cu statele membre, cu industria si cu partenerii sociali pentru a facilita actiunile necesare.

Pactul verde trebuie sa devina acum un pact de decarbonizare industriala care sa se bazeze pe punctele forte industriale existente, cum ar fi energia eoliana, hidroenergia si electrolizoarele, si sa continue sa sporeasca capacitatea de productie interna in sectoare de crestere precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de caldura, energia solara fotovoltaica, CUC/CSC, biogazul si biometanul, precum si economia circulara. Stabilirea pretului carbonului si accesul la finantare sunt, de asemenea, esentiale pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de catre industria europeana. Comisia va institui un grup operativ specific pentru a elabora o abordare globala a stabilirii pretului carbonului si a pietelor carbonului. Europa va trebui, de asemenea, sa mobilizeze combinatia adecvata de investitii din sectorul privat si din cel public pentru ca economia noastra sa devina atat durabila, cat si competitiva. In urmatorii ani va fi necesara o abordare europeana in materie de finantare, in stransa cooperare cu statele membre.

Siguranta, solidaritatea si politicile sociale trebuie sa ramana in centrul tranzitiei. Actiunile climatice trebuie sa aduca beneficii tuturor cetatenilor din societatile noastre, iar politicile climatice trebuie sa tina seama de cei mai vulnerabili sau care se confrunta cu cele mai mari provocari in ceea ce priveste adaptarea. Fondul pentru atenuarea impactului social al actiunilor climatice si Fondul pentru o tranzitie justa sunt exemple de astfel de politici care vor ajuta deja cetatenii, regiunile, intreprinderile si lucratorii in acest deceniu.

In cele din urma, dialogul deschis cu toate partile interesate este o conditie prealabila esentiala pentru realizarea tranzitiei catre o economie curata. Comisia a stabilit deja dialoguri oficiale cu partile interesate din industrie si agricultura, iar urmatoarele luni de dezbateri politice in Europa reprezinta o oportunitate importanta de a asigura implicarea publicului cu privire la urmatoarele etape si optiuni de politica. Dialogul structurat cu partenerii sociali ar trebui consolidat pentru a asigura contributia acestora, punand accentul pe ocuparea fortei de munca, mobilitate, calitatea locurilor de munca, investitii in recalificare si perfectionare. Aceasta comunicare continua va ajuta urmatoarea Comisie sa prezinte propuneri legislative pentru cadrul de politica post-2030, care vor indeplini obiectivul pentru 2040 intr-un mod echitabil si eficient din punctul de vedere al costurilor. Ritmul decarbonizarii va depinde de disponibilitatea tehnologiilor care ofera solutii fara emisii de dioxid de carbon, precum si de utilizarea eficienta a resurselor intr-o economie circulara.

Se preconizeaza ca sectorul energetic va realiza decarbonizarea completa la scurt timp dupa 2040, pe baza tuturor solutiilor energetice cu emisii zero si cu emisii scazute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleara, eficienta energetica, stocarea, CSC, CUC, eliminarile de dioxid de carbon, energia geotermala si hidroelectrica. Alianta industriala pentru reactoarele modulare mici, lansata astazi, este cea mai recenta initiativa de consolidare a competitivitatii industriale si de asigurare a unui lant de aprovizionare puternic al UE si a unei forte de munca calificate. Un beneficiu important al acestor eforturi este reducerea dependentei de combustibilii fosili datorita scaderii cu 80 % a consumului lor de energie in perioada 2021-2040. Cadrul de politica post-2030 va reprezenta o oportunitate de a dezvolta in continuare aceste politici si de a le completa cu politici sociale si industriale pentru a asigura o tranzitie lina de la combustibilii fosili.

Se preconizeaza ca sectorul transporturilor se va decarboniza printr-o combinatie de solutii tehnologice si de stabilire a pretului carbonului. Prin politicile si sprijinul adecvat, sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol in tranzitie, asigurand in acelasi timp o productie alimentara suficienta in Europa, asigurand venituri echitabile si furnizand alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacitatii solurilor si a padurilor de a stoca mai mult carbon. Un dialog global cu industria alimentara in sens larg, inclusiv dincolo de poarta fermei, este esential pentru succesul in acest domeniu si pentru dezvoltarea unor practici si modele de afaceri durabile.

UE va continua sa dezvolte conditiile-cadru adecvate pentru a atrage investitii si productie. O tranzitie climatica reusita ar trebui sa mearga mana in mana cu consolidarea competitivitatii industriale, in special in sectoarele tehnologiilor curate. Un viitor cadru favorabil pentru decarbonizarea industriei ar trebui sa se bazeze pe Planul industrial existent al Pactului verde european. Investitiile publice ar trebui sa fie bine orientate, printr-o combinatie adecvata de granturi, imprumuturi, capitaluri proprii, garantii, servicii de consiliere si alte tipuri de sprijin public. Stabilirea pretului carbonului ar trebui sa joace in continuare un rol important in stimularea investitiilor in tehnologii curate si in generarea de venituri pentru a cheltui pentru actiuni climatice si sprijin social pentru tranzitie.

Atingerea obiectivului recomandat de 90 % va necesita atat reducerea emisiilor, cat si eliminarea dioxidului de carbon. Aceasta va necesita implementarea tehnologiilor de captare si stocare a dioxidului de carbon, precum si utilizarea carbonului captat in industrie. Strategia industriala a UE de gestionare a carbonului va sprijini dezvoltarea lanturilor de aprovizionare cu CO2 si a infrastructurii necesare de transport al CO2. Captarea carbonului ar trebui sa vizeze sectoarele greu de redus, in care alternativele sunt mai putin viabile din punct de vedere economic. Eliminarile de dioxid de carbon vor fi, de asemenea, necesare pentru a genera emisii negative dupa 2050.

Istoricul dosarului

O accelerare istorica a perturbarilor climatice in 2023 a inregistrat o crestere a incalzirii globale cu 1,48 °C peste nivelurile preindustriale, iar temperaturile oceanelor si pierderea ghetii din Oceanul Antarctic au rupt cu o marja larga. Temperatura aerului la suprafata a crescut si mai mult in Europa, cea mai recenta medie pe cinci ani situandu-se la 2,2 °C peste era preindustriala. Se preconizeaza ca incendiile forestiere, inundatiile, secetele si valurile de caldura vor creste, iar reducerea emisiilor si consolidarea masurilor de adaptare este singura modalitate de a evita cele mai slabe rezultate ale schimbarilor climatice si de a proteja vietile, sanatatea, economia si ecosistemele.

Legea europeana a climei, care a intrat in vigoare in iulie 2021, consacra in legislatie angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050 si obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55 % pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De atunci, UE a adoptat un pachet legislativ cunoscut sub denumirea de „Pregatiti pentru 55”, care va permite atingerea obiectivelor pentru 2030. Legea climei impune, de asemenea, Comisiei Europene sa propuna un obiectiv climatic pentru 2040 in termen de sase luni de la prima evaluare la nivel global a Acordului de la Paris, care a avut loc in decembrie 2023. Odata ce obiectivul climatic pentru 2040 va fi adoptat, in cadrul urmatoarei Comisii, acest obiectiv va constitui baza noii contributii stabilite la nivel national a UE in temeiul Acordului de la Paris, care trebuie comunicata CCONUSC in 2025.

Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 nu numai ca va aduce beneficii economice clare ca urmare a riscurilor mai scazute de fenomene meteorologice extreme si a pierderilor asociate acestora, ci si cu mai multe beneficii conexe, inclusiv imbunatatirea calitatii aerului si beneficiile asociate pentru sanatate, reducerea dependentei de combustibilii fosili importati si beneficiile pentru biodiversitate. Schimbarile climatice provoaca fenomene meteorologice extreme mai frecvente si mai grave, care conduc la un impact social semnificativ si din ce in ce mai accentuat si la daune economice. Aceste pierderi economice depasesc cu mult costul actiunilor climatice. 



Sondaj

Care credeti ca este cel mai asteptat film din 2024?