Material de opinie de Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Mihaela Iacob, Senior Manager, Taxe Directe, și Monica tariuc, Director, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte Romania

Activitatile de cercetare-dezvoltare au avansat într-un ritm lent în Romania, cel putin în ultimul deceniu, dar acesta ar putea fi accelerat în anii urmatori, avand în vedere beneficiile dezvoltarii unor proiecte de acest gen pentru economie și pentru întreaga societate – produse cu valoare adaugata mai mare, aport suplimentar la creșterea economica, locuri de munca mai bine platite și, implicit, o motivatie suplimentara pentru specialiști sa ramana în tara. Alocarile bugetare pentru acest domeniu sunt limitate și, din acest considerent, este nevoie de o implicare mai ampla a mediului privat în astfel de activitati, iar aceasta perspectiva devine posibila odata cu clarificarea legislatiei fiscale aplicabila investitiilor în cercetare-dezvoltare.
Potrivit Eurostat, în ultimii zece ani, alocarile bugetare pentru cercetare-dezvoltare în Uniunea Europeana au urcat cu 35%, la aproape 110 miliarde de euro, în timp ce în Romania avansul a fost de doar 3,4%, de la 353 de milioane de euro în 2011, pana la 364 de milioane de euro în 2021. Ca procent din PIB, în UE alocarile au crescut ușor, în perioada mentionata, de la 0,72% pana la 0,75% din PIB, dar în Romania au scazut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,15% din PIB în 2021. Cu acest procent, Romania ramane pe ultimul loc în UE la acest capitol.
Un alt indicator care trebuie luat în calcul în acest context este cel referitor la migrarea fortei de munca, în special a celei calificate. Un raport al Bancii Mondiale care analizeaza migratia în Europa în ultimele patru decenii indica faptul ca aproape 40% din emigrantii din Romania sunt absolventi de studii superioare.
Așadar, prin creșterea alocarilor bugetare pentru investitii în cercetare-dezvoltare s-ar putea obtine atat creșterea competitivitatii economiei romanești în regiune, cat și limitarea exodului de forta de munca înalt calificata.

Facilitatile fiscale existente, insuficient accesate
Ministrul Cercetarii, Inovarii și Digitalizarii, a declarat, recent, în cadrul unui eveniment Deloitte, ca mediul privat are, în prezent, o contributie mai mare la dezvoltarea acestui domeniu decat fondurile publice și ca are în plan masuri care sa stimuleze creșterea investitiilor private în cercetare-dezvoltare. Printre acestea se numara și clarificarea regimului fiscal aplicabil societatilor care desfașoara activitati de cercetare-dezvoltare.
În prezent, legislatia romaneasca prevede o serie de facilitati fiscale pentru companiile care investesc în proiecte de acest gen, respectiv o deducere suplimentara de 50% a cheltuielilor efectuate pentru astfel de activitati, aplicarea metodei de amortizare accelerata în cazul echipamentelor utilizate în aceste activitati și scutirea de impozit pe venit pentru angajatii implicati în cercetare-dezvoltare.
Ca urmare a aplicarii acestor facilitati, o companie poate obtine o reducere a impozitului pe profit datorat statului de aproximativ 8% din valoarea proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate. De asemenea, tinand cont ca, în cadrul acestor proiecte, este nevoie de implicarea unui personal specializat, care are experienta semnificativa în domeniu, scutirea de impozit pe venit pentru acești angajati poate aduce un avantaj competitiv în piata cu privire la atragerea și mentinerea pe termen lung a specialiștilor.
Nu în ultimul rand, legislatia prevede și scutirea completa de la plata impozitului pe profit pentru primii zece ani, pentru companiile care desfașoara exclusiv activitati de cercetare-dezvoltare. Aceasta însa nu este operationala în prezent, întrucat intra sub incidenta legislatiei privind ajutorul de stat și necesita aprobari suplimentare de la Comisia Europeana.
În plus, nici celelalte facilitati fiscale nu sunt utilizate la adevaratul potential de catre companii, din cauza faptului ca regulile de stabilire a eligibilitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare, respectiv încadrarea lor în aceasta categorie, nu sunt clare, motiv pentru care contribuabilii vizati evita sa le aplice, de teama unui control ulterior în care autoritatile ar putea reclasifica activitatile respective în alte categorii, cu consecinte financiare semnificative pentru contribuabil.
Pentru o mai mare certitudine, în prezent, contribuabilii pot apela, teoretic, la un expert din cadrul Registrului expertilor în domenii de cercetare-dezvoltare (înfiintat în acest scop, potrivit legislatiei în vigoare), pentru a le certifica încadrarea activitatilor desfașurate în categoria celor de cercetare-dezvoltare. Totuși, în practica, acești experti sunt rareori solicitati, tocmai din cauza faptului ca procedurile de certificare nu sunt clare și nu ofera contribuabilului garantia conformarii.



Schimbari benefice, anuntate de autoritati
În aceasta privinta, Ministerul Cercetarii, Inovarii și Digitalizarii lucreaza, în prezent, la un ordin pentru simplificarea și clarificarea procedurilor necesare expertizarii activitatilor de cercetare-dezvoltare. Printre altele, potrivit proiectului de ordin, apelarea la expertiza externa va fi optionala, dupa cum a declarat Ministrul Cercetarii, Inovarii și Digitalizarii în cadrul evenimentului Deloitte, iar contribuabilii vor putea aplica facilitatile fiscale fara a fi obligati sa parcurga aceasta etapa, daca pot realiza intern documentatia care sa demonstreze eligibilitatea activitatilor realizate. Totuși, în cazul în care derularea unei astfel de expertize se va simplifica, este de așteptat ca multi contribuabili sa apeleze la o astfel de procedura, pentru a obtine o garantie suplimentara ca pot aplica facilitatile fara sa riște ca, peste cativa ani, în cadrul unei inspectii fiscale, autoritatile sa conteste aplicabilitatea și sa impuna sume suplimentare de plata.
Aceste clarificari, alaturi de alte masuri anuntate de ministrul de resort pentru stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare, cum ar fi adoptarea unei legislatii specifice pentru start-upurile inovatoare, au potentialul de a genera creșterea investitiilor în astfel de proiecte, cu scopul final de a crea bunastare pe termen lung pentru întreaga societate.