Certificarea prin Registrul Expertilor a activitatilor de cercetare-dezvoltare, in vederea aplicarii facilitatilor fiscale, va fi optionala

calendar_month 09 Sep 2022, 13:26
Conferinta Deloitte cercetare-dezvoltare: Andrei Burz-Pinzaru, Sebastian Burduja, Alexandra Smedoiu
Stimularea activitatilor de cercetare-dezvoltare reprezinta o prioritate pentru România, iar companiile locale care deruleaza sau vor sa demareze activitati de cercetare-dezvoltare pot beneficia de o serie de facilitati fiscale, inclusiv scutirea de la plata impozitului pe profit, în anumite situatii, sau de la plata impozitului pe venit pentru angajatii implicati în astfel de activitati si, în plus, au la dispozitie o serie de surse de finantare din fonduri europene, inclusiv prin intermediul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), au declarat expertii fiscali si juridici din cadrul Deloitte România în conferinta „Rolul activitatii de cercetare-dezvoltare în economie - perspective de investitii si implicatii fiscale si juridice”, care a avut loc în data de 9 septembrie 2022. Acestia au subliniat ca activitatea de cercetare-dezvoltare prezinta un potential semnificativ de crestere, având în vedere ca, potrivit datelor Eurostat, România se afla pe ultimul loc în Uniunea Europeana în privinta alocarilor bugetare pentru acest domeniu, cu doar 0,15% din PIB în 2021, în timp ce media europeana este de 0,75% din PIB.
Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii, Sebastian Burduja, a subliniat, în cadrul evenimentului organizat de Deloitte România, importanta cresterii investitiilor în cercetare, dezvoltare si inovare pentru dezvoltarea si utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calitatii vietii, cresterii productivitatii si competitivitatii, crearii de locuri de munca sustenabile.
„În componenta noua de cercetare a PNRR, avem peste un miliard de euro la dispozitie, cea mai mare parte pentru minti, nu pentru ziduri. Asta înseamna ca directionam aceste sume catre beneficiari la nivelul cercetatorilor si ne pregatim sa anuntam un mare proiect prin care vrem sa aducem în România cercetatori de elita mondiala, care sa îsi formeze aici echipe de proiect si sa dezvolte inovarea. Odata dezvoltata aici, inovarea produce dividende pentru societatea româneasca. Pentru a stimula sectorul privat local sa se implice în activitati de acest gen, avem în vedere, pe de o parte, modificarea legislatiei privind start-upurile inovatoare, dat fiind ca statul român trateaza, în acest moment, cu acelasi regim juridic un start-up în domeniul inteligentei artificiale si unul din orice alt domeniu, si, pe de alta parte, clarificarea legislatiei privind aplicarea facilitatilor fiscale valabile în cercetare-dezvoltare. În acest moment, nu exista certitudinea ca activitatile de cercetare-dezvoltare sunt în mod corect certificate, astfel ca avem în lucru doua ordine, unul comun cu Ministerul Finantelor si unul al Ministerului Cercetarii. În ordinul comun cu Finantele am decis sa mergem pe o varianta în care vom lasa la latitudinea contribuabililor sa apeleze sau nu la certificarea activitatilor de cercetare-dezvoltare printr-un expert din Registrul de Experti prevazut acum de lege. Ne dorim ca în cel mult 30 de zile sa operationalizam cele doua ordine, pentru a standardiza procesul si pentru a crea predictibilitate si certitudine pentru antreprenorii care aplica facilitatile respective”, a explicat Sebastian Burduja.
Având în vedere importanta acestui domeniu pentru dezvoltarea durabila a societatii europene, în ansamblu, autoritatile aloca sume importante din fondurile europene pentru finantarea activitatilor de acest gen. Companiile interesate sa obtina finantare din astfel de surse pentru derularea activitatilor de cercetare-dezvoltare si sa aplice facilitatile fiscale disponibile în domeniu trebuie sa îsi pregateasca cu atentie documentatia necesara si sa urmeze toate procedurile legale în vigoare.
„Aplicarea facilitatilor fiscale existente pentru activitatile de cercetare-dezvoltare poate genera economii semnificative pentru societatile implicate în astfel de proiecte si constituie un stimulent important pentru angajatii specializati în domeniile eligibile. Pentru a obtine beneficiul maxim posibil, companiile trebuie sa analizeze cu atentie criteriile pe care trebuie sa le îndeplineasca un proiect pentru a se încadra în categoria activitatilor de cercetare-dezvoltare si sa urmeze etapele necesare pentru implementarea sistemului fiscal aplicabil, astfel încât, la un potential control ulterior derulat de autoritatile fiscale, sa nu existe riscul reclasificarii activitatilor respective”, a explicat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
„Proiectele de cercetare-dezvoltare necesita resurse semnificative, în timp ce rezultatele sunt vizibile pe termen lung, motiv pentru care autoritatile ar trebui nu doar sa mobilizeze surse de finantare pentru investitii în domenii cu potential ridicat de inovare, ci si, în completarea acestora, sa creeze un cadru favorabil din punct de vedere juridic si fiscal pentru a stimula sectorul privat interesat sa se implice financiar, cu resurse umane si de alta natura în activitati de cercetare dezvoltare. Un domeniu cu important potential de dezvoltare este cel al tehnologiilor registrelor distribuite („DLT”, inclusiv blockchain) si ramâne de vazut în ce masura România va valorifica regimul-pilot pentru infrastructurile pietei bazate pe tehnologia registrelor distribuite, prevazut în cadrul Regulamentului European 858/2022, aplicabil din martie 2023”, sustine Andrei Burz-Pînzaru, Partener, Reff & Asociatii | Deloitte Legal.
Înregistrarea integrala a evenimentului „Rolul activitatii de cercetare-dezvoltare în economie - perspective de investitii si implicatii fiscale si juridice” este disponibilaaici.
Noutati




