Boala cu o mie de fete: Scleroza Multipla, cea mai invalidanta afectiune a adultului tanar
3/36821
calendar_month 30 Mai 2024, 14:00

Care sunt simptomele timpurii care apar cu mai multi ani inainte de diagnosticarea bolii?

-30 mai, Ziua Mondiala a Sclerozei Multiple-

Peste 2.5 milioane de oameni sunt diagnosticati, la nivel mondial, cu Scleroza Multipla, considerata a fi afectiunea cu o mie de fete, din cauza multitudinii de simptome care se manifesta diferit, in functie de pacient.

Scleroza Multipla este cea mai frecventa cauza de invaliditate a adultului tânar, exceptând traumatismele. Atât simptomele bolii, cât si prejudecatile existente la nivelul societatii, ii imping pe pacienti catre o autoizolare accentuata.

in fiecare an, in data de 30 mai este marcata Ziua Mondiala a Sclerozei Multiple, pentru a creste gradul de constientizare cu privire la simptomele afectiunii si la provocarile cu care se confrunta pacientii. Descopera care sunt cele mai mari provocari cu care se confrunta un pacient cu Scleroza Multipla, urmarind experimentul social filmat cu camera ascunsa, realizat de Clinica Neuroaxis.

Primul pas in diagnosticarea Sclerozei Multiple este ridicarea unei suspiciuni clinice rezonabile in baza manifestarilor. Simptomele, desi nu sunt patognomonice, ci se pot intâlni intr-o multitudine de entitati neurologice, intreg contextul, de pacient la vârsta de adult tânar, cu un deficit neurologic focal, instalat subacut ridica suspiciunea de o afectiune inflamatorie a sistemului nervos central, mai ales de Scleroza Multipla, tinând cont de incidenta mai ridicata, comparativ cu diagnosticele alternative. Stabilirea precoce a diagnosticului, cu initierea unui tratament adecvat formei pacientului, influenteaza pozitiv evolutia si poate preveni sau incetini momentul de instalare a dizabilitatii”, afirma dr. Alexandra Matei, medic specialist neurolog in cadrul Clinicii Neuroaxis.

Simptome de debut ale Sclerozei Multiple:

Tulburari senzitive
Simptomele includ amorteli, furnicaturi, senzatia de arsura si modificari ale perceptiei termice, cu localizari specifice indicând o afectare a sistemului nervos central si cu o evolutie, in cele mai multe cazuri, subacuta ( evolutiva pentru mai mult de 24h). De asemenea, pot exista si manifestari de durata mai redusa. Un exemplu comun ar fi semnul Lhermitte, resimtit ca un soc electric care porneste dinspre coloana catre extremitati la flexarea capului.

Tulburari bruste ale vederii
Nevrita optica (inflamatia nervului optic) apare la 1 din 5 pacienti cu Scleroza Multipla si poate fi unul dintre simptomele de debut. Aceasta se manifesta prin diminuare relativ brusca de vedere unilaterala, cu perturbarea vederii colorate si durere la miscarea globului ocular. De asemenea, vederea dubla (diplopia) si nistagmusul (miscari ritmice si involuntare ale ochilor) sunt comune.

Inabilitatea la nivelul membrelor sau nesiguranta
Nesiguranta atât la nivelul membrelor superioare, cât si inferioare, poate reprezenta un simptom de debut. Aceasta poate fi secundara unor probleme de coordonare, sau de diminuare a fortei musculare, cât si de natura vertiginoasa ( ameteala, de cele mai multe ori rotatorie), cu instabilitate secundara in deplasare.

Disfunctie sfincteriana
De asemenea, in faza incipienta a bolii, pacientii pot prezenta tulburari sfincteriene (urgenta mictionala, incontinenta urinara, senzatie de urinare incompleta) sau tulburari de dinamica sexuala (scaderea libidoului, disfunctii erectile).



Oboseala
Nu vorbim despre oboseala obisnuita pe care o resimtim dupa o zi sau o saptamâna grea. Este o stare inexplicabila de epuizare, disproportionata fata de efortul depus in activitatile zilnice si care nu poate fi justificata de alte limitari fizice. Totodata, trebuie avut in vedere ca este un simptom nespecific, care poate avea multiple cauze sau cauze cumulate, atât care tin de diagnostic, cât si de factori externi.

Depresia
Un simptom asociat comun, pe care pana la doua treimi din pacientii cu Scleroza Multipla il prezinta in evolutia bolii. Acesta poate avea cauze sau factori agravanti multipli, precum durerea, anxietatea, dizabilitatea si care la rândul sau poate avea impact negativ asupra statusului neurologic global si asupra aderentei la masurile de tratament si monitorizare.

Tulburari cognitive
Tulburarea de atentie si concentrare, planificarea si luarea deciziilor pot deveni mai dificile. Multi pacienti descriu aceste simptome ca pe o ceata mentala sau ca pe o dificultate, lentoare in desfasurarea anumitor activitati cognitive ( spre exemplu, cu impact asupra performantei profesionale), comparativ cu un nivel anterior.
Este important de retinut ca prezenta acestor manifestari nu inseamna automat un diagnostic de Scleroza Multipla. Simptomele clasice ale acestei boli se regasesc si in alte afectiuni neurologice. Pentru diagnosticul de certitudine este necesar un proces complex si individualizat care implica mai multe etape si teste pentru a exclude alte afectiuni, cât si pentru a sustine diagnosticul de Scleroza Multipla”, adauga dr. Alexandra Matei.

Principalele metode folosite in diagnosticarea Sclerozei Multiple:

• Istoricul medical: Medicul colecteaza informatii detaliate despre simptomele pacientului, durata si frecventa acestora, si orice alte conditii medicale anterioare.

• Examen neurologic: Medicul neurolog efectueaza un examen complet pentru a evalua functia nervilor cranieni, coordonarea, echilibrul, reflexele, forta musculara si functia senzoriala.

• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) : RMN-ul este prima optiune in evaluarea unui pacient cu suspiciune de boala demielinizanta, precum Scleroza Multipla. 
   
• Analize de laborator: Analizele de laborator sunt efectuate pentru a exclude alte afectiuni care au simptome similare cu cele ale Sclerozei Multiple (precum alte boli inflamatorii ale sistemului nervos central, boli autoimune sistemice cu manifestari neurologice si individualizat, neoplasmele primare ale sistemului nervos central sau sindroame paraneoplazice, boli genetice, tulburari metabolice, endocrinologice si neuroinfectii).

• Punctie lombara cu examinarea lichidului cefalorahidian (LCR): Punctia lombara cu analiza lichidului cefalorahidian (LCR) este un instrument diagnostic important, atat pentru excluderea altor afectiuni neurologice ( spre exemplu, in unele cazuri, patologii infectioase), sau pentru probarea altor ipoteze care au markeri diagnostici din LCR ( anumite boli autoimune, paraneoplazice, sau neoplazice), cat si pentru completarea criteriilor de diagnostic pentru Scleroza Multipla, daca este necesar, sau ca argument suportiv in favoarea diagnosticului. Desi nu este necesara decat in anumite cazuri, aceasta procedura poate oferi informatii valoroase pentru confirmarea diagnosticului.

E posibil ca vecinul tau, cel pe care copiii de la bloc il striga betivul, sa se clatine pentru ca are Scleroza Multipla. E posibil ca amica de la job care te-a rugat intr-o zi sa-i pui tu cerceii, de fapt, sa nu si-i poata pune singura. E posibil ca matusa ta preferata sa nu fie doar uituca, ci intr-un stadiu incipient de dementa. Oamenii care traiesc cu tulburari neurologice dau dovada de o putere imensa zi de zi. Aceea de a trai cea mai buna viata posibila, cu afectiunea lor. Dar si impreuna cu noi! E si rândul nostru sa ne aratam puterea. Puterea sa ii vedem, sa ii intelegem si sa le fim aproape, asa cum au nevoie”, afirma organizatorii campaniei impreuna suntem NeuroPuternici.

Afla si tu cum ii poti ajuta pe pacientii care se confrunta cu Scleroza Multipla sau cu alte afectiuni neurologice, accesand site-ul campaniei.




Sondaj

Care credeti ca este cel mai asteptat film din 2024?