hit.ro  »  Stiri  »  Stiinta Generala  »  Ashoka Romania lanseaza un nou barometru privind atitudinea si perceptia romanilor despre rolul lor de creatori ai schimbarii in societate

Ashoka Romania lanseaza un nou barometru privind atitudinea si perceptia romanilor despre rolul lor de creatori ai schimbarii in societate

calendar_month 22 Apr 2024, 19:00


Increderea romanilor in organizatiile non-guvernamentale (ONG-uri) percepute drept creatoare de schimbare a crescut, in special in randul tinerilor – arata cel mai recent barometru realizat de Fundatia Ashoka Romania privind atitudinea si perceptia romanilor despre rolul lor de creatori ai schimbarii in societate. 

Pe fondul evenimentelor din ultimii 3 ani, romanii sunt insa mai putin increzatori in propria capacitate de a aduce schimbari in societate – cu valori in scadere cu 16 puncte procentuale fata de cele masurate in valul anterior, din decembrie 2021  si in scadere alarmanta, cu 24 de puncte procentuale, in randul fetelor din Gen Z. Unul din doi tineri au identificat reprezentarea tinerilor in Guvern ca nevoie pentru a se implica in actiuni pentru binele societatii si s-au declarat mai interesati de antreprenoriat, gestionarea emotiilor, gandire critica si educatie financiara ca abilitati de care au nevoie pentru a deveni creatori ai schimbarii.

Studiul, realizat de Fundatia Ashoka Romania impreuna cu agentia de studii de piata IZI data in februarie 2024, a scos la iveala atitudinea moderata in randul romanilor, doar 6 din 10 considerandu-se creatori ai schimbarii, in timp ce perspectiva pentru viitor este mai optimista, insumand 8 din 10 romani care cred ca pot deveni ei insisi creatori ai schimbarii. Daca in barometrul realizat anterior pe aceeasi tema, in decembrie 2021 oamenii simteau in mai mare masura ca schimbarea le statea in propria putere – 84%, in prezent, increderea in fiecare dintre noi a scazut la 78%. O explicatie poate fi pusa pe seama faptului ca, aflandu-ne in an electoral, oamenii tind sa delege responsabilitatea schimbarii catre alte institutii, si mai putin catre ei insisi.

Topul creatorilor autoperceputi ai schimbarii se modifica in acest an fata de decembrie 2021, cu cateva diferente semnificative, intre care si faptul ca ONG-urile surclaseaza din nou Biserica. Tinerii sunt pe locul 2 (45%, fata de 42% in valul anterior), institutiile statului pe locul 3 (37% fata de 40%), iar ONG-urile pe 4 (30%, fata de 22% - cea mai mare crestere). Biserica (21%) si politicienii (18%) au inregistrat o noua scadere la nivel de incredere, pierzand fiecare cate 2, respectiv 3 puncte procentuale in acest top.

Studiul atrage atentia asupra scaderii semnificative a increderii in propria capacitate de a fi creatoare de schimbare a tinerelor intre 15-24 ani. Daca in barometrul realizat in decembrie 2021 76% dintre fetele din Gen Z se considerau creatoare de schimbare, procentul a scazut la 52% anul acesta – iar aceasta scadere poate avea explicatii pe fondul unui val de discutii in mass media cu privire la agresiuni si hartuire asupra femeilor. 

Respondentii au mai declarat ca abilitatile utile pentru a deveni un creator al schimbarii sunt lucrul in echipa, pe primul loc, mentionat de 6 din 10 dintre respondenti, urmat de organizarea personala, care este mai importanta in randul celor pana in 34 de ani, apoi de abilitatile de conducere si de comunicare si dezvoltarea abilitatilor sociale si empatice. Gen Z sunt in continuare mai inclinati si spre antreprenoriat, gestionarea emotiilor, gandire critica si educatie financiara, fata de celelalte categorii de varsta.

“Din decembrie 2021 si pana azi, multe s-au intamplat in peisajul local si global, cu implicatii atat de complexe, pe atat de multe paliere, incat reverberatiile inca nu le stim sau nu le vedem inca pe deplin. O pandemie globala si un razboi la granite - ambele au luat si au adus ceva. Si asta ne arata rezultatele studiului ce analizeaza autoperceptia de creare de schimbare a romanilor, a tinerilor: ca evenimente traumatice au dus la scaderea increderii in noi, a increderii ca putem controla lucrurile sau ca schimbarea sta in propria noastra putere – iar faptul ca observam aceste probleme e un bun inceput pentru a ne uni eforturile si a fi parte din solutiile pe termen lung si din procesul de vindecare. 



Vedem apoi si ca tinerii apreciaza mai mult decat in trecut indicatori precum lucrul in echipa si empatia, organizarea de actiuni sociale, faptul ca isi doresc sa fie reprezentati in Guvern. Iar asta in sine e un fundament sanatos pentru a incepe sa contribui la schimbare. 

Ashoka crede in sintagma  si contribuie la asta prin transfer de cunostinte din echipa de echipe locala si globala a organizatiei, prin inspiratia din povestile Ashoka Fellows, cei care produc deja schimbare sociala si sistemica si prin cultivarea abilitatilor necesare pentru a produce aceasta schimbare. Ne bucura cresterea increderii romanilor in sectorul ONG, asa cum arata studiul, si ne motiveaza sa continuam sa sustinem, sa incurajam si sa fim parte din dezvoltarea antreprenoriatului social. Este o crestere mai mult decat meritata, care arata ca efortul absolut incredibil si fundamental al organizatiilor neguvernamentale in cele doua momente traumatice – pandemia si razboiul – a fost vazut si recunoscut de catre romani“ declara Roxana Lupu, Knowledge & Social Innovation Lead, Ashoka Romania.

Factorii contribuitori la atitudinea de creator de schimbare raman aceiasi, autoeducatia fiind in continuare pe primul loc – 93%, urmata de educatia primita acasa – 88%, nevoile prezente ale societatii – 70%, educatia primita in scoala – 69% si prietenii si cunostintele – 61%.  Insa, in februarie 2024 se intrerupe panta ascendenta inceputa din aprilie 2021 pe nevoile prezente ale societatii ca factor pentru schimbare, similar cu influenta persoanelor admirate si a modelelor occidentale.

In topul nevoilor tinerilor pentru a se implica in actiuni sociale ramane nevoia de fonduri – 60%, urmata de nevoia de a fi reprezentati in Guvern – 53% (in crestere fata de 40%), la egalitate cu nevoia de mentori – 53%.  

„Cine, intr-o societate, poate schimba in bine mediul in care traieste? Aceasta este intrebarea centrala a Barometrului Schimbarii, un studiu pe care il realizam alaturi de Ashoka inca din 2019. Am reusit astfel sa surprindem cum pandemia, razboiul si nesiguranta economica au modificat increderea oamenilor in fortele proprii, in institutii, ONG-uri, biserica sau politicieni. 

Dupa acesti ani tulburi, cuvantul schimbare nu mai produce neaparat asocieri pozitive, mai ales in randul tinerelor, aici remarcam scaderi abrupte de incredere in propriile forte. Generatiile tinere, ancestral inzestrate cu forta de schimbare pozitiva au insa nevoie si de radacini (stabilitate) pentru a-si exersa aceasta abilitate, dar si celelalte abilitati conexe”  declara Silvia Luican, fondator IZIDATA. 



Despre studiu 

Studiul a fost realizat impreuna cu agentia de studii de piata IZI data, datele obtinute fiind raportate in comparatie cu un studiu comandat de Ashoka Romania in decembrie 2021, pe 1012 respondenti, reprezentativ national urban, autoadministrat online. Pentru studiul din februarie 2024, s-a folosit metodologia Omnibus, chestionar online autoadministrat. Publicul studiului a fost reprezentat de barbati si femei, peste 15 ani, utilizatori de internet, pe un esantion stratificat pe structura national urbana a Romaniei, 1004 respondenti. Toti respondentii studiului s-au incadrat in urmatoarele socio-demografice: 49,8% femei si 49,6% barbati, cu varste cuprinse intre 15-24 ani (13%), 25-34 ani (21%), 35-44 ani (20%), 45-54 de ani (24%) si peste 55 de ani (22%). 44% dintre respondenti au educatie medie, 51% au educatie superioara si 3% educatie inferioara. Dintre cei care au raspuns, 57% au copii, 43% nu au. Ca situatie financiara a publicului, 41% dintre respondenti inregistreaza venituri pana in 3.000 de lei, 32% intre 3.000 si 5.000 lei, 21% peste 5.000 de lei.





 

Sondaj

Ce jocuri vor avea cel mai mare succes anul acesta?