
11 aprilie: Ziua Mondiala de lupta impotriva Bolii Parkinson
Boala Parkinson este cea mai frecventa tulburare de miscare neurodegenerativa, afectand peste 7 milioane de persoane la nivel international. În Romania, aproximativ 72.000 de pacienti sunt diagnosticati cu aceasta afectiune.
„Boala Parkinson implica pierderea neuronilor dopaminergici, responsabili cu productia de dopamina. Aceasta pierdere afecteaza, în principal, functia creierului de a controla miscarile. Primele semnale apar însa cu ani buni înaintea simptomelor motorii. În momentul în care acestea din urma încep sa se manifeste, vorbim deja de o pierdere de aproximativ 60-70% din neuronii dopaminergici”, afirma dr. Liviu Cozma, medic neurolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.
Care sunt primele simptome ale bolii Parkinson?
Simptomele bolii Parkinson apar în mod subtil si se dezvolta treptat. Tremorul este principalul simptom pe care pacientii si apartinatorii îl asociaza bolii Parkinson, dar lentoarea si pierderea dexteritatii sunt elementele centrale ale bolii. Exista însa si alte manifestari care apar chiar si cu ani buni înainte de simptomele motorii si de diagnosticarea propriu-zisa a afectiunii:
Pierderea mirosului(hiposmia) afecteaza între 70-90% dintre pacientii cu Parkinson si este unul dintre simptomele timpurii ale afectiunii, acesta manifestandu-se cu multi ani înaintea tulburarilor de miscare. Însa, pierderea mirosului nu înseamna, în mod explicit, ca un pacient se confrunta cu boala Parkinson, acest simptom fiind comun pentru cei cu patologii nazale cronice sau o potentiala consecinta a fumatului, a expunerii la produse chimice sau a înaintarii în varsta.
Problemele de somn precum insomnia, dar mai ales simptomele asociate unei tulburari comportamentale de somn REM reprezinta, de asemenea, potentiale simptome timpurii ale bolii Parkinson. Acestea presupun miscari complexe în timpul somnului, persistente de-a lungul timpului.
„Nu în ultimul rand constipatia sau schimbarile de dispozitie (anxietate, depresie) sunt alte simptome timpurii care pot marca începutul bolii Parkinson. Aceste simptome sunt însa întalnite în multe alte afectiuni, ceea ce face ca diagnosticarea bolii Parkinson în stadii incipiente sa fie dificil de realizat. Cercetarea în boala Parkinson migreaza catre identificarea bolii în aceste stadii pre-motorii, ceea ce numim boala Parkinson prodromala. Totusi, pana vor fi identificate metode corecte si disponibile în practica medicala curenta, recomand sa pastram o atentie sporita cand simptomele non-motorii se asociaza cu micsorarea scrisului de mana, scaderea timbrului vocii, postura cocosata, instabilitatea posturala si mai ales lipsa de dexteritate sau tremor”, adauga specialistul Clinicii Neuroaxis.
Boala Parkinson: Metode de tratament
Optiunile de tratament farmacologic în Boala Parkinson pot fi grupate în medicamente dopaminergice si non-dopaminergice:
Dopaminergice:
- medicamente care cresc concentratia de dopamina sinaptica;
- medicamente care stimuleaza direct receptorii dopaminergici de la nivelul striatului – agonistii dopaminergici;
- medicamente care reduc metabolizarea levodopei si dopaminei – inhibitori de catecol -O-metil-transferaza (COMT);
- medicamente care inhiba degradarea dopaminei la nivel central – inhibitori de monoamin oxidaza B.
Non-dopaminergice:
- anticolinergice si medicamente care modifica activitatea sinaptica a altor neurotransmitatori.
„Este extrem de important de mentionat ca terapia medicamentoasa trebuie însotita de activitate fizica regulata. Exercitiile fizice de intensitate ridicata, realizate de trei ori pe saptamana, pot sa îmbunatateasca semnificativ capacitatile motorii ale pacientilor diagnosticati cu boala Parkinson. Astfel, nu doar ca pacientii nu trebuie sa evite solicitarea motorie, ci din contra, au nevoie sa respecte un plan de activitate regulata si de intensitate crescuta, pentru a-si îmbunatati echilibrul, mersul si coordonarea. Sigur, pentru a putea sustine acest efort, este nevoie ca schema terapeutica sa fie cat de optimizata posibil.
Totodata, mentinerea activitatilor cognitive si sociale au un rol semnificativ, mult mai important decat suplimentele alimentare promovate ca avand efecte împotriva dementei, dar pentru care nu exista dovezi consistente privind ameliorarea cognitiei. Pentru persoanele cu tulburare cognitiva importanta asociata bolii Parkinson, exista însa cateva tratamente care moduleaza unele structuri cerebrale astfel încat sa creasca modest capacitatea de gandire, precum inhibitorii de colinesteraza sau antagonistii receptorului NMDA, existand dovezi consistente pentru utilizarea acestora în dementa asociata bolii Parkinson. Activitatea fizica, cognitiva si sociala raman însa cele mai importante aspecte pentru o îmbatranire mai sanatoasa, atat pentru persoanele cu boala Parkinson, cat si pentru toti ceilalti”, adauga dr. Liviu Cozma.




