500.000 de romani sunt diagnosticati cu epilepsie. 33% din cazuri sunt rezistente la tratamentele medicamentoase
3/36125
calendar_month 12 Feb 2024, 11:05


12 februarie, Ziua Mondiala a Epilepsiei

33% din cazurile de epilepsie sunt rezistente la tratamentele medicamentoase
Un compus aprobat în 2019 genereaza cea mai mare rata de reducere a crizelor
Doar o mica parte din pacientii diagnosticati cu epilepsie sunt fotosensibili

Ziua Mondiala a Epilepsiei este marcata, în fiecare an, în cea de-a doua zi de luni din februarie. În 2024, aceasta zi este marcata pe 12 februarie. Epilepsia afecteaza 50 de milioane de pacienti la nivel international. În Romania, numarul cazurilor este estimat la 500.000, o treime dintre acestea fiind rezistente la tratamentele medicamentoase.

Ce este epilepsia?

Epilepsia este termenul general de clasificare al unui grup de afectiuni neurologice caracterizate printr-o tulburare a retelelor neuronale, iar o criza poate fi considerata un proces cu caracteristici spatio-temporale care se refera la structurile anatomice implicate si sincronizarea descarcarii electrice. Semiologia crizei este determinata de interactiunea dintre descarcarea electrica si retele cerebrale atat fiziologice, cat si patologice. Cauzele de aparitie a epilepsiei sunt diverse, printre cele mai importante numarandu-se:

Cauze genetice (afectiunea este fie mostenita din familie, fie apare ca urmare a unei mutatii spontane)
Cauze structurale (tumori, malformatie de dezvoltare corticala, atrofie hipocamp)
Cauze autoimune
Cauze metabolice
Cauze infectioase

Este important de mentionat ca orice persoana se poate confrunta cu o criza epileptica, atunci cand nivelul de excitabilitate al unei zone din creier depaseste un anumit prag în anumite conditii. În acest sens, o singura criza epileptica nu presupune stabilirea diagnosticului de epilepsie,” afirma dr. Sandra Munteanu, medic specialist neurologie cu supra-specializare în epilepsie.

33% din cazurile de epilepsie sunt farmaco-rezistente

În ultimii zeci de ani, mai mult de 20 de terapii medicamentoase antiepileptice au fost aprobate. Printre beneficiile acestor noi terapii se numara reducerea efectelor adverse asupra functiei hepatice si capacitatea acestora de a actiona fie asupra modului în care substantele se deplaseaza în interiorul si spre exteriorul celulei, fie prin stimularea si inhibarea modului în care neuronii transfera informatii prin intermediul neurotransmitatorilor.

Un tratament necesita analiza mai multor factori: forma de epilepsie, în primul rand diferentierea epilepsie focala/ generalizata, spectrul efectelor medicamentului, efectele adverse si comorbiditatile pacientului. Decizia terapeutica se bazeaza pe interactiunea dintre medic si pacientul informat. Tratamentul antiepileptic poate fi redus si întrerupt în functie de caz dupa o anumita perioada în care pacientul nu a mai prezentat crize, însa exista predictori ai recurentei crizelor dupa întreruperea unui tratament: tulburari de dezvoltare, istoric de crize febrile, durata mai lunga a epilepsiei înaintea unei interventii chirurgicale, IRM cerebral care nu arata o leziune, numar mai mare de medicamente antiepileptice administrate la momentul interventiei, unele malformatii precum displazia corticala si reducerea medicatiei la un moment nepotrivit.

Noul compus care înregistreaza rate de reducere a crizelor epileptice mai mari decat oricare alt medicament din ultimi 30 de ani

Din punct de vedere medicamentos, poate cel mai important avans a fost reprezentat de aprobarea de catre FDA, în 2019, a compusului numit cenobamat, pentru tratamentul la adulti a crizelor cu debut focal. Începand cu luna mai a anului 2020, acest compus a fost pus la vanzare, înregistrand o eficacitate remarcabila ca terapie aditionala, ratele acestuia de reducere a crizelor fiind mai mari decat cele înregistrate de oricare alt medicament antiepileptic din ultimii 30 de ani. Acest lucru sustine utilizarea ca add-on medication la pacientii cu epilepsie rezistenta la tratament”, adauga specialista Clinicii Neuroaxis din Bucuresti.



De asemenea, în contextul sindromului Dravet va fi disponibila Fenfluramina, un tratament reutilizat ce ar putea reduce frecventa crizelor dar si calitatea vietii acestor pacienti.

Totodata, dr. Sandra Munteanu afirma ca, în momentul în care un pacient nu obtine un control al crizelor prin doua medicamente antiepileptice în doze corespunzatoare, trebuie îndrumat spre „Subprogramul de diagnostic si tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos” al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, în vederea evaluarii prechirurgicale, în cazuri atent selectionate, cu electozi intracranieni în vederea delimitarii zonei epileptogene sau explorarii prechirurgicale anterior stabilirii indicatiei de neuromodulare prin stimulare vagala. Este important de precizat ca farmacorezistenta este un criteriu obligatoriu însa nu suficient pentru indicatia de stimulare vagala. Evaluarea prechirurgicala si colaborarea în echipa medic neurolog-neurochirurg sunt aspecte esentiale.

Principalele simptome care apar în crizele epileptice

Crizele epileptice se pot manifesta printr-o serie ampla de forme, cateva exemple fiind:

Blocare tranzitorie a comportamentului sau limbajului
Tresariri la nivelul unui grup muscular, Senzatii de amorteala/furnicaturi
Senzatia neobisnuita ca totul este familiar
Iluzii vizuale, auditive, gustative
Palpitatii
Automatisme oroalimentare sau manuale
Comportament hipermotor
 
În afara de recunoasterea acestor elemente, este importanta secventa lor pe parcursul unei crize, acest lucru conducand la o caracterizare a retelei epileptogene.

Principalele mituri raspandite cu privire la epilepsie

În credinta populara s-au raspandit, de-a lungul timpului, mai multe mituri cu privire la epilepsie, acestea generand fie o gestionare nepotrivita a crizelor, fie stigmatizarea pacientilor diagnosticati cu aceasta afectiune. Din cauza acestor concepte gresite, pacientii aleg, deseori, sa-si ascunda conditia în fata apropiatilor si colegilor de munca.

Pentru a combate aceste mituri cu privire la epilepsie si la alte afectiuni neurologice, Clinica Neuroaxis a realizat un experiment social filmat cu camera ascunsa, pentru a analiza nivelul de pregatire al populatiei privind ajutorarea pacientilor cu afectiuni neurologice.

În ceea ce priveste principalele mituri cu privire la epilepsie, printre acestea se numara crezul conform caruia toate persoanele cu epilepsie au convulsii. În realitate, exista mai multe tipuri de crize epileptice, unele dintre acestea neimplicand miscari involuntare asociate. În afara de crizele tonico-clonice bilaterale (crize care implica pierderea starii de constienta), alte tipuri de crize epileptice genereaza un blocaj comportamental sau alterarea contactului cu mediul înconjurator.

Un alt mit care exista cu privire la pacientii diagnosticati cu epilepsie este ca acestia nu pot duce o viata normala. Aceasta stigmatizare îi determina pe pacienti, de multe ori, sa-si impuna o stare de autoizolare, renuntand la locurile de munca si la relatiile sociale. În realitate, chiar daca, uneori, pot exista restrictii cu privire la anumite ocupatii sau activitati fizice pentru persoanele cu epilepsie, multi pacienti pot duce vieti normale, fara sa fie nevoie sa evite locurile de munca solicitante, din punct de vedere fizic si psihic.

Nu în ultimul rand, o alta credinta falsa, dar larg raspandita, este ca luminile intermitente sau anumite modele de lumini declanseaza crize tuturor pacientilor diagnosticati cu epilepsie. În realitate, crizele fotosensibile pot sa apara doar la o mica parte din formele de epilepsie, majoritatea pacientilor nefiind influentati de stimulii vizuali.

Îmbunatatirea calitatii vietii pentru pacientii diagnosticati cu epilepsie

Comunicarea deschisa cu persoanele din jurul nostru ne pot ajuta la clarificarea preconceptiilor cu privire la epilepsie si la asigurarea unor relatii sociale si profesionale optime

Terapia psihologica ne poate ajuta sa gasim cele mai potrivite unelte pentru a face fata provocarilor legate de preconceptiile existente la nivelul societatii

Un stil de viata echilibrat poate ajuta la controlul crizelor. Pentru a gasi cele mai potrivite optiuni terapeutice si a monitoriza evolutia bolii, este necesara colaborarea cu un neurolog specializat în epilepsie.