CSV—Centrul de studii vizuale va invita joi, 19 octombrie, de la ora 18:00, la vernisajul expozitiei Forme de arhivare si comprimare, in care artistii Anca Benera & Arnold Estefan, Lia Perjovschi si Catalin Rulea se apleaca asupra conceptelor de arhiva si compresie in relatie cu teoria informatiei si realitatile cotidiene in continua transformare. Expozitia este curatoriata de Alec Balasescu si Cristian Neagoe, beneficiind de consultanta stiintifica din partea lui Cristian Pomohaci (profesor de statistica la USAMV Bucuresti) si Cristian Chiriac (arhitect de software). Expozitia poate fi vizitata pana pe 16 noiembrie pe strada Macelari nr. 1, cu programare prealabila.

Forme de arhivare si comprimare este o expozitie de arta ce deriva dintr-o ramura a matematicii care a revolutionat lumea, asa cum o cunosteam pana la jumatatea secolului XX. Nevoia de a transmite din ce in ce mai multa informatie, de a simplifica intr-un fel o realitate care devine din ce in ce mai complexa, a dus la noi solutii de codificare si criptare. Dar, asa cum se intampla si in urbanism, odata ce ai largit drumurile, ai inaltat poduri si pasarele, masinile nu vor deveni mai putine ci, dimpotriva, din ce in ce mai multe, iar traficul tot mai sufocant.

„Cum facem sa ordonam fluxul de informatie care ne sufoca azi? Populatia creste zilnic cu circa 178.000 de indivizi. Fiecare dintre ei contribuie la ingrosarea cantitatii de informatie aflata in circulatie. Muzeele arhiveaza din ce in ce mai multa arta, care necesita din ce in ce mai multa conservare, culorile sunt toate codate in cod hexazecimal, in timp ce litera A, spre exemplu, este codata ca 01000001 in sistem binar. Cum priveste mintea unui artist aceasta lume a codificarii, a comprimarii si a curgerii nesfarsite de informatie? De la pictura in pestera am trecut prin plein air si am ajuns in fata unui monitor care ne intermediaza si ne deformeaza realitatile.”
—Catalin Rulea, artist si fondator CSV

„Expozitia de fata reproblematizeaza relatia pe care o avem cu obiectele si continutul lor ideatic. Artistii prezenti demonteaza – uneori la propriu – obiectele (asa cum o face Catalin Rulea) sau releva constelatiile de semnificatii in jurul cunoasterii ca in panzele de paianjen ale conceptelor desenate de Lia Perjovschi pentru a releva relatiile existente intre obiect si ceea ce comprima acesta. Anca Benera si Arnold Estefan ne obliga la o meditatie asupra comprimarii populatiei intr-o harta, un fel de negativ al procesului descris de Jorge Luis Borges in scurta sa povestire comprimata intr-un paragraf, Despre relatia dintre stiinta si exactitate.”
—Alec Balasescu, curator CSV

„Supradozele de informatie, gratificarile instantanee, degradarile si descompunerile noastre digitale, pierderea si memoria in Evul Media, intestinele in flacari ale Internetului, colonizarea si exploatarea spatiului si timpului, a cyberspatiului si a metatimpului, etica extractivista si spiritul neoliberalismului, imperfectiunile, artefactele si halucinatiile inteligentelor artificiale antrenate de oameni sa infulece nesfarsite biblioteci de date, intreaga cunoastere umana acumulata in peste 4000 de ani de sisteme de arhivare, criptare si comprimare, de la inventarea scrisului la, probabil, ultima inventie a omenirii, masina care capata constiinta de sine si ne vede drept ceea ce suntem, toate astea fac parte din ethosul de azi, din anxietatile cotidiene ce devin banale pe masura ce ne adaptam la o lume in fierbere. Cum raspund arta si natura la presiunea acestor nebuloase? Aflam aici cateva raspunsuri care nasc si mai multe intrebari.”
—Cristian Neagoe, curator CSV

Anca Benera si Arnold Estefan colaboreaza ca duo artistic din 2012, traiesc si lucreaza in Viena si Bucuresti. Practica lor artistica este bazata pe cercetare, urmarind tiparele ascunse sau invizibile care se regasesc in spatele anumitor naratiuni istorice, sociale sau geopolitice. Lucrarile lor se articuleaza intr-o varietate de genuri, formate si medii, incluzand instalatii, video, desen sau performance. In 2022 le-a fost acordat premiul Birgit Jürgenssen de catre Ministerul pentru Arta si Cultura (BMKOES) si Academy of Fine Arts Vienna. In prezent, sunt Creative Fellows la UCL, Postsocialist Art Centre, Londra.

Lia Perjovschi este fondatoarea si coordonatoarea AAC/CAA — Arhiva de Arta Contemporana/Centrul pentru Analiza Artei, un proiect pe care l-a dezvoltat incepand cu 1985. De-a lungul vremii a colectionat, ordonat si arhivat materiale despre performance-uri, instalatii, foto, video, media si teoria artei. Materialele din aceasta arhiva au fost gazduite initial in curtea Academiei de Arta din Bucuresti, dar in 2010 a fost mutata la Sibiu, in casa familiei Perjovschi.

Catalin Rulea este artist si muzician, membru fondator al Centrului de studii vizuale si al Centrului de Introspectie Vizuala/Asociatia PPLUS4 (activ intre 2008-2013). Este activ pe scena de muzica alternativa si implicat in proiecte de teatru contemporan. A colaborat ca muzician si grafician in proiecte precum: Produse Domestice, Inamicul Poporului (productie Teatrul Mic si ARPAS), Platforma de Teatru Politic (2014, 2015, 2020, 2021, 2022), Arta Politica Contemporana. Perspective Critice (Editura Triade, 2015), Evacuarea Fantomei (Studio Basar, 2011), Ion Grigorescu. Omul cu o singura camera (Centrul de Introspectie Vizuala / Sternberg Press). Este autorul Video Content (un proiect ce a exploatat potentialul social si filosofic al videoclipului ca mijloc de exprimare in zona muzicii alternative), Prêt à lutter (un proiect ce dezbate dualitatea nationalism-globalizare in context local si, mai precis, in cazul camasii romanesti pusa in context contemporan) si Uncut (o arhiva de sunete si imagini din padurile Romaniei, realizata in colaborare cu Greenpeace Romania).

Cu focus pe analiza naturii si culturii ca forme de cunoastere, CSV (Centrul de studii vizuale) este un artist-run space care isi propune sa treaca dincolo de aparente si de simpla reprezentare estetica, adancindu-se in biologie, istorie naturala, etologie si etica, ecologie si evolutie, pentru a sintetiza informatia relevanta despre viu prin arta.