Conform unei cercetari realizate de Rogalski Damaschin (RDPR) in cadrul programului Insight Lab, platforma ce isi propune sa sustina brandurile si profesionistii din comunicare prin resurse si insight-uri bazate pe date, 90% din continutul de PR generat de organizatii nu intruneste conditiile pentru a deveni subiecte de presa.

- 70% dintre jurnalisti utilizeaza doar 10% din comunicatele primite; subiectul relevant si cifrele bine documentate sunt esentiale pentru ca informatiile furnizate de companii sa poata fi dezvoltate in materiale de presa cu impact.

- In plus, evolutiile cele mai recente din timpul campaniei electorale arata ca rolul presei – prin mecanismele sale de verificare a informatiilor, de filtrare cat mai obiectiva a temelor si narativelor publice – trebuie sa ramana unul fundamental mai ales pe fondul algoritmizarii excesive a continutului in social media.

- Sondajul a avut 64 respondenti din randul jurnalistilor TV, radio, presa scrisa si online, din presa economica & financiara, stiri, presa generalista, life-style si tech la nivel national.

90% din comunicatele de presa generate de organizatiile din Romania raman nepublicate, conform unei cercetari desfasurate de Rogalski Damaschin (RDPR) in perioada septembrie – noiembrie 2024. Acest demers face parte din platforma Insight Lab,  ce are misiunea de a sustine organizatiile sa isi adapteze comunicarea publica la nevoile industriei de media in schimbare, marcate de impactul noilor tehnologii in toate etapele sale – de la documentare si redactare pana la publicare si amplificare.

“Contextul si concluziile acestei cercetari, realizate inainte de alegerile din 2024 confirma faptul ca a crescut presiunea asupra organizatiilor de a ramane transparente si relevante pentru public, in conditiile algoritmizarii excesive a informatiei. In ultimele 2 saptamani de campanie electorala au existat numeroase voci in spatiul public care au pus la indoiala cele mai importante rezultate ale cresterilor economice din ultimii ani, ceea ce pune problema impactului real pe care comunicarea in mediul de business o are asupra societatii. Rezultatele acestei cercetari arata ca eforturile companiilor de a-si comunica valorile, rezultatele si deciziile trebuie sa evolueze pentru a se adapta la nevoile partenerilor din media.” a explicat Eliza Rogalski, Head of Reputation Strategy.
Prima tema din Insight Lab a fost masurarea relevantei comunicatului de presa intr-o perioada marcata de  inteligenta artificiala.  Desi acest instrument de comunicare ramane fundamental in relatia cu media, doar un procent redus din comunicatele trimise ajunge sa genereze continut editorial. Studiul arata ca, pentru a creste sansele de publicare, comunicatele trebuie sa fie bine documentate, clare si relevante pentru publicul de cititori si sa cuprinda informatii cu un factor cat mai mare de amplificare in social media.

Saturarea redactiilor: peste 80 de comunicate primite pe saptamana

Un sfert dintre jurnalistii intervievati au raportat ca primesc intre 30 si 50 de comunicate saptamanal, in timp ce alti 25% primesc peste 80 de comunicate. Cu toate acestea, aproape 70% din jurnalisti au afirmat ca utilizeaza doar 10% din acestea pentru a dezvolta continut editorial.

Ce face diferenta? Relevanta subiectului si datele concrete

Cand au fost intrebati despre tipurile de mesaje care pot genera stiri sau alte materiale de presa, 92% dintre jurnalisti au indicat relevanta subiectului pentru cititori ca fiind cel mai important factor.

Cifrele si datele cum ar fi studiile de piata, analizele economice, cercetarile sociologice sau data analitycs – extragerea unor concluzii de piata pe baza unor comportamente de consum manifestate in platformele sociale si de e-commerce  - s-au situat pe locul al doilea, mentionate de 80% dintre respondenti. Totodata, noutatile si lansarile de produse au fost considerate valoroase de catre jurnalisti, contribuind la interesul fata de comunicat. 

De asemenea, formatul unui comunicat joaca un rol esential in procesul de selectie editoriala. Aproximativ 34% dintre jurnalisti au mentionat ca scrierea corect gramaticala este cruciala, iar 32% au subliniat importanta unui titlu bine formulat, care sa atraga atentia imediat. Comunicatele care respecta cat mai mult din aceste criterii au sanse mai mari sa genereze continut organic in presa.

AI si comunicatul de presa: sub lupa jurnalistilor

Sondajul a explorat si perceptia asupra utilizarii inteligentei artificiale (AI) in redactarea comunicatelor. Majoritatea respondentilor nu au observat folosirea excesiva a AI in comunicatele primite, insa cei care au identificat astfel de texte au mentionat necesitatea unor editari suplimentare. In plus, 48% dintre jurnalisti nu utilizeaza AI in redactarea propriilor articole, iar 26% o fac doar ocazional.

Verificarea din trei surse: o practica inca solida

Desi peisajul jurnalistic a evoluat si se afla sub presiunea de a genera cat mai mult continut intr-un timp cat mai scurt, aproape 60% dintre respondenti au declarat ca verifica informatiile din cel putin trei surse, in functie de tipul informatiilor sau al continutului, un standard care asigura acuratetea si credibilitatea stirilor.

De ce un comunicat nu devine stire? Lipsa relevantei si continutul prea publicitar

Printre motivele principale pentru care un comunicat de presa nu devine stire, jurnalistii au mentionat lipsa relevantei pentru publicul lor si continutul excesiv publicitar. Textele care promoveaza produse sau servicii intr-un mod evident comercial sunt clasificate ca advertoriale ce nu pot fi incadrate in nicio categorie de interes public. Mai mult, saracia informatiilor de interes public si limbajul artificial si greoi fac dificila adaptarea celor mai multe comunicate de presa pentru publicare. Alte motive includ:

 -    subiectele nerelevante;
 -    lipsa resurselor vizuale;
 -    informatii incomplete.

Recomandari pentru un comunicat de presa cu impact

Conform jurnalistilor, comunicatele de presa ideale trebuie sa fie concise, clare si corect scrise. Este esential ca acestea sa atraga atentia printr-un „carlig” puternic – o informatie sau o declaratie care poate sustine amplificarea continutul in mod organic in social media. Jurnalistii recomanda evitarea limbajului corporatist si exagerarilor laudative, precum si includerea de formate editabile si imagini usor de publicat. Comunicatele de succes sunt cele care ofera date si informatii utile jurnalistilor pentru a dezvolta la randul lor narative de interes public.

Sondajul Rogalski Damaschin arata ca, desi mediul de comunicare este saturat de informatii, comunicatele de presa raman un instrument important de lucru pentru jurnalisti. In plus, evolutiile cele mai recente din timpul campaniei electorale arata ca rolul presei – prin mecanismele sale de verificare a informatiilor, de filtrare a temelor si de dezvoltare a narativelor publice - ramane unul fundamental mai ales pe fondul algoritmizarii excesive a continutului in social media. In acest peisaj, organizatiile au responsabilitatea de a-si adapta discursul public pentru a-si creste impactul si credibilitatea.