Big Bang in miniatura reusit in cadrul experimentului CERN

de Alex Hanea | 31 martie 2010

Coliziuni de protoni de o putere nemaivazuta au avut loc, in cursul zilei de ieri, in Large Hadron Collider al CERN, oferindu-le oamenilor de stiinta speranta ca vor putea intelege mai bine structura materiei si inceputurile universului, la o fractiune de secunda dupa Big Bang.



Doua fascicule de protoni avand o energie de 3,5 tera electron volti (TeV) fiecare s-au ciocnit marti, putin dupa ora 11.00 GMT, cu o viteza apropiata de cea a luminii, in interiorul LHC (Large Hadron Collider).

Aceasta operatiune, o premiera mondiala in ceea ce priveste puterea celor doua fascicule, a fost reusita la cea de-a treia tentativa, a declarat Steve Myers, directorul departamentului de acceleratoare din cadrul Centrului European pentru Cercetari Nucleare (CERN).

Cercetatorii vor incerca sa identifice, in cadrul experimentului, bosonii Higgs , particule subatomice, instabile, numite si "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru intelegerea fizicii actuale, pe care multi le-au studiat fara sa le fi vazut vreodata. De asemenea, specialistii vor sa studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea ca materia vizibila nu reprezinta decat 4% din Univers. Materia neagra (23%) si energia neagra (73%) impart restul. Cercetatorii de la CERN vor, de asemenea, sa studieze misterele materiei si anti-materiei.

Aflat intr-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adancime sub granita franco-elvetiana, LHC foloseste circa 1.200 de magneti superconductori pentru a dirija razele de protoni si pentru a le face sa circule in interiorul tunelului cu viteza luminii. In plus, in anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intra in coliziune cu energii enorme.

In zonele in care au loc ciocnirile se afla aparatura speciala care masoara interactiunea razelor de protoni pentru a descoperi informatii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoasterii.



Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice si LHCb. Atlas si CMS sunt detectori multifunctionali, in timp ce Alice si LHCb sunt proiectati pentru cercetari stiintifice specifice.

Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni dupa producerea a doua pene succesive, la cateva zile de la inaugurarea oficiala a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pana a avut loc la 48 de ore dupa lansarea acceleratorului, in timp ce cea de-a doua, foarte grava, a provocat distrugerea a 53 de magneti, care au necesitat reparare sau inlocuire.

Celebrul dispozitiv stiintific a fost oprit pe 19 septembrie 2008.

Recomanda   afisari

spacer
spacer
Articole similare
spacer
Opiniile cititorilor
spacer

Recomanda pe Google